www.tuca.ro

Examen audit CECCAR

Raspunsuri grile

181. Auditul statutar este  activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale, pe baza mandatului acceptat si confirmat de AGA, are la baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop:

- sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale

- sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune

- sa verifice casa

- sa contribuie la desfasurarea inventarierii

- sa verifice bilantul contabil

182. Auditul contractual reprezinta relatia contractuala privind executarea lucrarilor specifice de audit cu privire la atestarea informatiei contabile cuprinse in situatii financiare.

183. Caracteristicile unei misiuni de compilare sunt:

- integritatea

- obiectivitatea

- competenta profesionala si atentia cuvenita

- confidentialitatea

- conduita profesionala

- standardele tehnice

184. Misiunile de audit speciale cuprind:

- revizuirile

- misiunile de compilare

- angajamentele privind procedurile agreate

185. Raportul asupra conformitatii cu acordurile contractuale trebuie sa specifice daca, in opinia auditorului, entitatea s-a conformat cu prevederile particulare ale acordului, cum ar fi:

- plata dobanzilor

- mentinerea indicatorilor financiari la nivel prestabilit

- restrictionarea platii dividendelor

186. Situatiile financiare condensate (sintetizate) contin mai putine detalii decat situatiile financiare anuale auditate. Astfel de situatii trebuie sa indice natura sintetica a informatiilor sis a previna cititorul ca, pentru a intelege mai bine pozitia financiara a unei entitati si rezultatele operatiunilor sale, citirea se va face concomitant cu cele mai recente situatii financiare auditate ale entitatii.

187. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa include urmatoarele elemente de baza:

a) Titlu

b) Destinatar

c) Identificarea situatiilor financiare auditate din care deriva situatiile financiare sintetizate

d) O referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare prezentate pe larg si asupra tipului de opinie exprimata in acel raport

e) O opinie in legatura cu concordanta informatiilor din situatiile financiare sintetizate cu informatiile din situatiile financiare auditate din care acestea deriva

f) O declaratie sau o referire la nota care recomanda citirea situatiilor condensate impreuna cu situatiile financiare prezentate pe larg si cu raportul de audit asupra lor

g) Data raportului

h) Adresa auditorului

i) Semnatura auditorului

188. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare trebuie sa cuprinda o declaratie care indica baza contabilitatii in conformitate cu care componenta este prezentata.

Opinia trebuie sa exprime daca acea componenta este intocmita, sub toate aspectele semnificative, in concordanta cu baza identificata a contabilitatii.

189. Intr-un angajament de examinare a informatiilor financiare prognozate, auditorul trebuie sa obtina suficiente probe adecvate ca:

a) ipotezele conducerii pentru cea mai buna estimare pe care se bazeaza informatiile financiare prognozate nu sunt nerezonabile, si in cazul ipotezelor teoretice, astfel de ipoteze sunt consecvente cu scopul informatiilor;

b) informatiile financiare prognozate sunt corect intocmite pe baza ipotezelor;

c) informatiile financiare prognozate sunt corect prezentate si toate ipotezele semnificative sunt prezentate in mod adecvat, incluzand si o indicatie clara daca sunt ipoteze pentru cea mai buna estimare sau ipoteze teoretice;

d) informatiile financiare prognozate sunt intocmite pe o baza consecventa cu situatiile financiare istorice, utilizand principii contabile adecvate.

190. Previziunea reprezinta informatiile financiare intocmite pe baza ipotezelor privind evenimentele viitoare pe care conteaza conducerea, ca si pe masurile care vor fi luate la data la care informatiile sunt intocmite (ipoteze pentru realizarea celei mai bune estimari).

191. Obiectivul unei misiuni de revizuire este acela de a permite unui auditor sa stabileasca daca, pe baza procedurilor care nu asigura toate probele necesare unui angajament de audit, a luat cunostinta de ceva care sa-l determine pe acesta sa creada ca situatiile financiare nu sunt intocmite, in toate privintele semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare financiara identificat.

Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):

1. Auditorul trebuie sa satisfaca “Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar”

2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard

3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate

4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii

192. Procedurile pentru realizarea misiunii de revizuire (examen limitat) a situatiilor financiare vor include:

- obtinerea unei intelegeri a activitatilor entitatii si a sectorului in care aceasta opereaza;

- investigatii privind principiile de contabilitate si practicile entitatii;

- investigatii privind procedurile entitatii in legatura cu inregistrarea, clasificarea, sintetizarea tranzactiilor, acumularea de informatii pentru prezentarea lor in situatiile financiare si intocmirea acestora;

- investigatii privind toate asertiunile semnificative din situatiile financiare;

- procedurile analitice proiectate pentru a identifica relatiile si elementele individuale care par neobisnuite:

- compararea situatiilor financiare cu situatiile din perioadele anterioare;

- compararea situatiilor financiare cu rezultatele anticipate si pozitia financiara;

- studiul relatiilor dintre elementele situatiilor financiare care se asteapta sa fie in conformitate cu un model previzionat bazat pe experienta entitatii.

193. Raportul de revizuire trebuie sa mentioneze ca in timpul misiunii nimic nu a atras atentia auditorului pentru a-l determina sa creada ca situatiile financiare nu ofera o imagine fidela. Daca anumite aspecte atrag atentia auditorului, sa le descrie mentionand ca deterioreaza imaginea fidela in conformitate cu cadrul general de raportare financiara identificat.

194. Raportul privind angajamentul de compilare trebuie sa contina urmatoarele:

a) Titlu;

b) Destinatar;

c) O declaratie ca angajamentul s-a efectuat in concordanta cu standardul international de contabilitate aplicabil angajamentelor de compilare;

d) Atunci cand este relevanta, o declaratie conform careia contabilul nu este independent de entitate;

e) Identificarea informatiilor financiare cu notificarea ca acestea se bazeaza pe informatiile furnizate de conducere;

f) O declaratie conform careia conducerea este responsabila de informatiile financiare compilate de contabil;

g) O declaratie ca nu a fost efectuat un audit si nici o revizuire, si ca, in consecinta, nu este exprimata nici o asigurare asupra informatiilor financiare;

h) Atunci cand este necesar, un paragraf care sa atraga atentia asupra prezentarii abaterilor semnificative de la cadrul general de raportare financiara identificat;

i) Data raportului

j) Adresa contabilului

k) Semnatura contabilului

195. Codul privind conduita etica si profesionala pentru auditorii financiari constituie baza pe care sa fie fundamentate normele de etica (codul de etica, reguli detaliate, indrumari, standarde de desfasurare a activitatii) pentru auditorii financiari. Este un model pe care sa se bazeze, la nivel national, instructiunile in domeniul conduitei etice si profesionale.

196. In scopul atingerii obiectivelor profesiunii, auditorii financiari trebuie sa respecte un numar de principii fundamentale:

- Integritate;

- Obiectivitate;

- Competenta profesionala si atentia cuvenita;

- Confidentialitate;

- Conduita profesionala;

- Standardele tehnice.

197. Integritatea – implica onestitate, sinceritate si desfasurare corecta a activitatii. Principiul onestitatii impune auditorilor financiari obligatia de a fi corecti, onesti din punct de vedere intelectual si neimplicati in conflicte de interese.

Obiectivitatea in analiza si decizie poate fi afectata de factori ce trebuiesc evitati:

-          exercitarea de presiuni asupra auditorilor financiari;

-          relatiile care ar putea permite aparitia de prejudicii sau influentarea din partea altor persoane;

-          cadouri de orice natura primite sau oferite.

198. Principiul competentei profesionale in audit se poate diviza in doua etape:

1. Atingerea competentei profesionale – pregatire si examinari sustinute in legatura cu subiectele profesionale relevante.

2. Pastrarea competentei profesionale – impune o cunoastere permanenta a ultimelor evolutii in domeniul profesiunii de auditor financiar, hotararile luate la nivel national si international in domeniul contabilitatii, auditului si alte reglementari.

199. Rezolvare

Auditorul trebuie sa respecte confidentialitatea asupra informatiilor cu care opereaza si sa nu le divulge decat cand exista o datorie legala sau profesionala insa cu aprobarea prealabila a beneficiarului raportului de audit.

200. Rezolvare

Principul independentei defineste exercitarea madatului de catre auditori care nu au raporturi judiciare de munca sau civile si nici un alt fel de interes material direct sau indirect cu beneficiarul raportului de audit.

201. Rezolvare

  1. legaturile financiare cu clientii sau afacerile acestora
  2. functii pe care auditorii le au sau le-au avut in cadrul societatii auditate
  3. alte servicii aduse clientilor
  4. litigii in desfasurare sau in curs de desfasurare

202. Rezolvare

Auditorul nu poate avea interese directe sau indirecte cu clientii sau sa detina un interes financiar in asociere cu un client sau cu salariatii clientului.

203. Rezolvare

Amenintare la adresa independentei apare atunci cand unul dintre membrii societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din acea poztie poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client.

204. Rezolvare

O cauza a reuntarii la propriile convingeri poate fi cand societatea sau un membru al ei promoveaza situatia sau opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa.

205. Rezolvare

Una din cauzele amenintarii independentei o reprezinta manifestarile de familiarism care au loc atunci cand in virtutea unor relatii stranse cu un client, cu cei care gestioneaza patromoniul sau cu angajatii acestuia, societatea de profil sau un membru ala acesteia devine prea intelegator fata de interesele clientului.

206. Rezolvare

O alta amenintare la adresa independentei sunt actiunile de intimidare care au loc atunci cand un membru al societatii de audit poate fi impedicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoane care gestioneaza patrimoniul sau de la angajtii clientului.

207. Rezolvare

Masuri de protejare a independentei prin norme legale:

-      cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie

-      cerinte de formare continua

-      standarde profesionale, monitorizare si metode disciplinare

-      control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de societatea de expertiza contabila sau audit

-      legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a profesionstilor contabili

208. Rezolvare

Masuri de protejare prin clauze contractuale:

-      aprobarea sau ratificarea de catre AGA a clientului, anumirii societatii prestatoare de servicii profesionale, atunci cand alte persoane imputernicite au semnat contractul

-      nominalizarea angajatilor competenti ai clientului imputerniciti a lua decizii manageriale

-      stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara corecta

-      procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor

-      structura conducerii corporative a clientului printre care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu societatea care presteaza serviciile pentru client

209. Rezolvare

Masuri interne ale societatii pentru protejarea independentei:

-      importanta independentei acordata de conducerea societatii si modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili in audit, servicii conexe pentru satisfacerea interesului public

-      proceduri si politici de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului contractat cu clientul

-      politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, identioficarea masurilor de protejare, evaluarea imprtantei acestora si aplicarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor

-      politici interne si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre societate si clientii serviciilor prestate

-      politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor societatii de la un singur client

-      un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite

211. Rezolvare

Codul etic national cuprinde 3 parti:

  1. Partea A aplicabila tuturor profesionistilor contabili mai putin cand s-a specificat ceva contrar
  2. Partea B aplicabila numai liber profesionistilor contabili
  3. Partea C aplicabila profesionistilor contabili angajati.

212. Rezolvare

Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:

-      sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica

-      datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor

-      profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine

-      sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei

213. Rezolvare

Obligatii etice ale profesionistilor contabili in cursul unei kisiuni de consultanta fiscala sunt:

-      sa propuna cea mai buna solutie in favoarea clientului cu conditia ca acesta sa fie efectuata cu competenta

-      sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de limitele legate de serviciile si consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei

-      sa se asigure ca declaratia fiscala este corect intocmita, conform informatiilor primite

-      sa consemneze intr-o nota sau o scrisoare consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinta materiala, date clientului

-      cand intalneste o eroare sau omisiune in declaratia fiscala a anului anterior, sau neinregistrarea sau necompletarea declaratiei, el trebuie sa-l sfatuiasca pe client in legatura cu acest aspect. Daca acesta nu ia masuri pentru corecatrea erorii sa-l informeze pe acesta de necolaborarea in legatura cu acea declaratie.

215. Rezolvare

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.

Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.

Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

216. Rezolvare

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:

-      politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general

-      proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:

-      cerintele profesioanle

-      aptitudini si competente

-      repartizare – actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date

-      delegare – indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate

-      consultare – consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente

-      acceptarea si pastrarea clientilor – evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei

-      monitorizare – se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si procedurilor de control al calitatii

217. Rezolvare

Forma de audit trebuie sa implementeze politicile si procedurile controlului calitatiimenite sa asigure ca toate procesele de audit sunt desfasurate in conformitate cu standardele ori cu practicile nationale relevante

Natura, durata si intinderea procedurilor de audit depind de un numar de factori:

-      dimensiunea si natura activitatii

-      raspandirea sa geografica

-      organizarea sa si considerente adecvate referitoare la cost/ beneficiu

218. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit

Firma de audit trebuie să implementeze politicile şi procedurile de control al calităţii menite să asigure că toate procesele de audit sunt desfăşurate în conformitate cu standardele ori cu practicile naţionale relevante.

Obiectivele politicilor de control al calităţii ce urmează a fi adoptate de o firmă de audit vor încorpora în mod obişnuit următoarele:

(a)Cerinţele profesionale[1]

(b)Aptitudini şi competenţe

(c) Repartizare

(d) Delegare

(e)Consultare

(f)  Acceptarea şi păstrarea clienţilor

(g)Monitorizare

Politicile şi procedurile generale ale firmei de control al calităţii trebuie comunicate personalului său într-o manieră care oferă o certificare rezonabilă a faptului că politicile şi procedurilesunt înţelese şi aplicate.

219.        Rolul si importanta dosarului exercitiului.

D EX. Trebuie sa contina toate informatiile relevante pentru perioada finanicara pentru care se face auditul. Informatiile cuprinse in dosar depind de circumstantele fiecarui angajament si contin elemente relevante.

Auditorul trebuie să înregistreze în documentele de lucru informaţii referitoare la planificarea activităţii de audit, la natura, durata şi întinderea procedurilor de audit realizate, la rezultatele acestei activităţi şi la concluziile care se trag din probele de audit obţinute.

220.        Rolul si importanta dosarului permanent

Dosarul perm. Contine documente si tabele cu semnificatie permanenta asupra activitatii unitatii auditate.

221 structura dosarului exercitiului

222. structura dosarului permanent

Continutul DP trebuie sa fie standardizat si sa includa informatii despre client(informatii general, detaii despre activitate, organigrama, conturi bancare si persoane cu drept de semnatura, administratori si personal relevant, parti afiliate), detalii despre angajament (scrisoare de angajament, numirea auditorilor, scrisoare de la auditorul precedent, autorizari), informatii si contracte sau acte cerute de lege (copie dupa actul constitutiv al soc., acte aditionale, extrase dupa procesele verbale ale AGA, CA copii dupa contracte de imprumut, de leasing, copii dupa evaluari de terenuri si cladiri in proprietatea firmei, deconturi asupra impozitului pe profit, detalii privind capitalul subscris si varsat etc.), informatii despre sistemul contabil (prezentarea registrelor si a evidentelor, sinteza sistemului contabil, prezentarea sist. Informatic, politici contabile semnificative, etc.).

223. elementele de baza ale RA intr-o misiune de audit statutar sunt:

(a)titlul;

(b)destinatarul;

(c) paragraful de deschidere sau introductiv

(i)    identificarea situaţiilor financiare auditate;

(ii)   o declaraţie privind responsabilitatea conducerii entităţii, precum şi responsabilitatea auditorului.

(d)                Paragraful referitor la sfera angajamentului (în care se prezintă natura unui audit)

(i)    o referire la ISA sau la standardele ori practicile naţionale de audit relevante;

(ii)   o prezentare a raportului de audit efectuat;

(e)paragraful referitor la opinie, ce conţine2

(i)    O trimitere la cadrul general de raportare financiară utilizat pentru întocmirea situaţiilor financiare (inclusiv identificarea ţării de origine3 a cadrului de raportare financiare atunci când cadrul utilizat nu este reprezentat de Standardele Internaţionale de Contabilitate); şi

(ii)    O exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare;

(f)  data raportului;

(g)adresa auditorului; şi

(h)semnătura auditorului.

224. O opinie contrară trebuie exprimată atunci când efectul unui dezacord este atât de semnificativ şi de profund pentru situaţiile financiare, încât auditorul concluzionează că nu este oportună exprimarea unei opinii cu rezerve în scopul prezentării naturii incomplete sau denaturate a situaţiilor financiare (de exemplu dezacordul asupra unor politici contabile).

Mod de prezentare:

(Paragraf(paragrafe) în care se discuta dezacordul)

În opinia noastră, datorită efectelor aspectelor discutate în paragraful(paragrafele) precedent(e), situaţiile financiare nu prezintă o imagine fidelă (sau „nu prezintă cu fidelitate”) a poziţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 19X1, a rezultatelor din exploatare şi a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat la data respectivă, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (sau [titlul cadrului de raportare financiară, cu trimitere ţara de origine]) (şi nu sunt în conformitate cu…).”

225. RA trebuie datat deoarece aceasta informează cititorul că auditorul a analizat efectul asupra situaţiilor financiare şi asupra raportului privind evenimentele şi tranzacţiile cunoscute de auditor care s-au produs până la acea dată. Deoarece responsabilitatea auditorului este de a întocmi rapoarte asupra situaţiilor financiare întocmite şi prezentate de către conducere, auditorul nu trebuie să dateze raportul înainte de data la care situaţiile financiare sunt semnate sau aprobate de către conducere.

226. Imposibilitatea exprimarii unei opinii apare atunci cand  efectul posibil al limitării sferei este atât de semnificativ şi cuprinzător, încât auditorul nu a putut să obţină suficiente probe de audit corespunzătoare şi, prin urmare, nu poate exprima o opinie asupra situaţiilor financiare.

Prezentare:

Conform celor prezentate în nota X la situaţiile financiare (se descrie cazul particula pentru care nu se poate exprima opinia).

În opinia noastră, cu excepţia efectului asupra situaţiilor financiare al problemei la care s-a făcut referire în paragrafele anterioare, situaţiile financiare conferă o imagine reală a societăţii la 31 decembrie 20X1 şi rezultatele din exploatare, precum şi fluxurile de numerar pentru anul încheiat, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (sau [titlul cadrului de raportare, cu trimitere la ţara de origine]) (şi sunt în conformitate cu…).

227. Opinia cu rezerve trebuie exprimată atunci când auditorul ajunge la concluzia că nu poate fi exprimată o opinie fără rezerve, dar că efectul oricărui dezacord cu conducerea sau limitarea sferei nu este atât de semnificativ şi de profund, încât să necesite o opinie contrară sau declararea imposibilităţii de a exprima o opinie (ex: limitare a sferei activitatii auditorului)

Prezentare:

(exemplu pentru opinie cu rezerve)Nu am urmărit inventarierea faptica a stocurilor fizice, aşa cum se prezintă la data de 31 decembrie 20X1, deoarece această dată a fost anterioară perioadei în care noi am fost iniţial angajaţi ca auditori ai societăţii. Datorită naturii evidenţelor societăţii, nu am fost convinşi de corecti­tudinea stocurilor cantitative folosind alte proceduri de audit.

În opinia noastră, cu excepţia efectelor  unor ajustări, care  poate s-ar fi constatat necesare dacă ne-am fi putut convinge de corectitudinea canti­tăţilor de stocuri fizice, situaţiile financiare conferă o imagine fidelă

228. O opinie fără rezerve trebuie exprimată, atunci când auditorul ajunge la concluzia că situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă (sau prezintă cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative), în concordanţă cu cadrul general de raportare financiară stabilit. O opinie fără rezerve indică, de asemenea, în mod implicit, că orice modificări ce apar în principiile contabile sau în metodele de aplicare a acestora, precum şi efectele respectivelor modificări au fost determinate şi prezentate corespunzător în situaţiile financiare.

Prezentare:

În opinia noastră, situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă (sau “prezintă cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative”) poziţia financiară a societăţii la 31 decembrie 20X1 şi rezultatele din exploatare, precum şi fluxurile de numerar pentru anul încheiat, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (sau [titlul cadrului de raportare, cu trimitere la ţara de origine]) (şi sunt în conformitate cu..).

229. Opinia fara rezerve dar cu paragraf de observatii (rapoarte modificate) evidentiaza un aspect ce afec­tează situaţiile financiare şi care este inclus într-o notă la situaţiile financiare, care dezbate problema mai pe larg. Adăugarea unui astfel de paragraf de evidenţiere a aspectelor nu afectează opinia auditorului. Este de preferat ca paragraful să fie inclus după paragraful referitor la opinie şi, de regulă, va face referire la faptul că opinia auditorului nu este o opinie cu rezerve în această privinţă. Pot aparea paragrafe de modificare a RA in cazul afectarii continuitatii activitatii sau în cazul în care există o incertitudine semni­ficativă (alta decât o problemă de continuitate a activităţii), a cărei rezoluţie depinde de evenimente viitoare şi care poate afecta situaţiile financiare.

Prezentare:

În opinia noastră… (restul cuvintelor sunt aceleaşi cu cele ilustrate în para­graful referitor la opinie, paragraful 28 de mai sus).

“Fără a ne exprima rezerve în opinia noastră, atragem atenţia asupra Notei X din situaţiile financiare. Compania este dată în judecată fiind acuzată de încălcarea unor drepturi de licenţă, cerându-se plata redevenţelor şi pagube punitive. Compania a întreprins o acţiune de întâmpinare şi au avut loc audieri preliminare, fiind în desfăşurare procese în cazul ambelor acţiuni. În prezent, nu pot fi determinate rezultatele, iar în situaţiile financiare nu s-au constituit provizioane pentru nici una din obligaţiile ce pot rezulta.”

230 Paragraful opiniei:

Tipuri de opinie: – opinie fara rezerve (opinie fara rezerve, opinie fara rezerve dar cu paragraf de observatii)

- opinie cu rezerve;

- imposibilitatea exprimarii unei opinii;

- opinia contrara.

231. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit

Sfera angajamentului de audit” se referă la capacitatea auditorului de a desfăşura procedurile de audit cerute în mod necesar de circumstanţe. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului că auditul a fost desfăşurat în conformitate cu standardele sau practicile stabilite. Dacă nu este prevăzut altfel, se presupune că standardele sau practicile de audit urmate sunt cele în vigoare în ţara indicată la adresa auditorului.

Deasemenea Raportul trebuie să includă o declaraţie asupra faptului că auditul a fost planificat şi desfăşurat pentru a se obţine o certificare rezonabilă cu privire la situaţiile financiare, şi anume că acestea nu conţin denaturări semnificative.

Raportul auditorului trebuie să releve faptul că auditul include:

(a) examinarea, pe bază de teste, a probelor care susţin sumele din situaţiile financiare şi alte informaţii prezentate;

(b) evaluarea principiilor contabile folosite la întocmirea situaţiilor finan­ciare;

(c) evaluarea estimărilor semnificative făcute de către conducere la întoc­mirea situaţiilor financiare; şi

(d) evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare.

Raportul trebuie să includă o declaraţie a auditorului cu privire la faptul că auditul conferă o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei.

232. Paragraful introductiv

In paragraful introductiv Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii, care au fost auditate, inclusiv data şi perioada acoperită de situaţiile financiare.Raportul trebuie să includă o declaraţie asupra faptului că situaţiile financiare constituie responsabilitatea conducerii entităţii[2], precum şi o declaraţie privind faptul că responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie asupra situaţiilor financiare pe baza auditului. Trebuie sa se specifice faptul ca: Situaţiile financiare constituie declaraţii ale conducerii, Întocmirea unor astfel de situaţii impune din partea conducerii efectuarea estimărilor şi raţionamen­telor contabile semnificative, precum şi determinarea principiilor şi metodelor contabile corespunzătoare utilizate în pregătirea situaţiilor financiare si În contrast, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare, cu scopul de a exprima o opinie asupra lor.

233. Situatii care conduc la formarea altei opinii decat cea fara rezerve

Limitarea sferei angajamentului de audit. Atunci când există o limitare a sferei activităţii auditorului ce necesită exprimarea unei opinii cu rezerve sau declararea imposibilităţii de exprimare a unei opinii, raportul auditorului trebuie să prezinte limitarea şi să indice posibilele ajustări ale situaţiilor financiare ce ar fi putut fi determinate ca fiind necesare dacă respectiva limitare nu ar fi existat.

Dezacordul cu conducerea Auditorul poate să nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentării informaţiilor în situaţiile financiare. În cazul în care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situaţiile financiare, auditorul trebuie să exprime o opinie cu rezerve sau o opinie contrară

234. Cazuri de dezacord cu conducerea soc.

Auditorul poate să nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentării informaţiilor în situaţiile financiare. Cazuri:

Dezacordul asupra politicilor contabile – Metodă contabilă necorespunzătoare – Opinie cu rezerve

Dezacordul asupra politicilor contabile – prezentare a informaţiilor neco­respunzătoare – Opinie cu rezerve

Dezacordul asupra Politicilor Contabile – Prezentare a Informaţiilor Neco­respunzătoare – Opinie Contrară

235. Continutul RA:

Raportul de audit trebuie să conţină o exprimare clară, în scris, a opiniei asupra situaţiilor financiare considerate în ansamblu.

254.    Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare auditorului, si anume numai existenta bunului respectiv. Aceasta tehnica se foloseste de obicei la controlul stocurilor.

Ca tehnica de colectare a elementelor probante, aceasta metoda este, de regula, utilizata pentru ca auditorul sa inteleaga mai bine cum este organizata si efectuata o anumita procedura a auditului intern sau un anumit tip de control din cadrul procedurii respective.

Observarea fizica in cadrul organizarii, efectuarii si valorificarii rezultatului inventarierii patrimoniului este singura tehnica ce il poate asigura pe auditor ca procedurile de inventariere au fost respectate.

255.    Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau a unor parti dintr-o multime, aplicarea la aceasta a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime.

Etape:

-          alegerea tehnicilor;

-          determinarea taliei esantionului;

-          selectionarea esantionului;

-          studiul esantionului;

-          evaluarea rezultatelor;

-          concluziile esantionului.

256.    Elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia; aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.

Elementele probante au rolul de a-i permite auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare (conturile anuale).

Ele trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate).

257.    Pentru a imprima etapei de control al conturilor un caracter organizat, pentru prevenirea suprapunerilor si a repetarilor inutile intre etapele auditului, pentru evitarea omisiunilor se intocmeste „Programul de control (al conturilor)”.

Programul de control contine urmatoarele rubrici:

-          lista controalelor de efectuat;

-          intinderea esantionului;

-          indicarea datei;

-          o referinta pentru foaia de lucru;

-          probleme intalnite.

Pentru stabilirea programului de control auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern. Programele de control pot fi:

-          programe minimale, atunci cand, in urma aprecierii controlului intern, se ajunge la concluzia ca exista un grad rezonabil de asigurare ca inregistrarile contabile sunt fiabile;

-          programe extinse, atunci cand se ajunge la concluzia ca auditul nu se poate spijini pe controlul intern din întreprindere.

258.    Continutul unui raport asupra controlului intern:

-          nota de introducere si sinteza – permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul;

-          sumarul raportului – recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;

-          detaliile raportului – (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).

259.    Testele de conformitate au rolul de a stabili daca exista proceduri, pentru fiecare domeniu semnificativ al societatii, referitoare la culegerea informatiilor, intocmirea registrelor, prelucrarea datelor, inregistrarea operatiunilor in contabilitatea sintetica si analitica, in ordine cronologica si sistematica.

260.    Testele de permanenta urmaresc daca procedurile sunt aplicate intr-o maniera permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de functionare a sistemului.

261.    Continutul si etapele controlului intern:

Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte. Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari:

-          care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?

-          aceste proceduri sunt aplicate?

-          in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiar – contabile corecte?

Etape:

-          intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;

-          confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate;

-          evaluarea riscurilor de eroare;

-          verificarea functionarii controlului intern;

-          evaluarea preliminara; teste de permanenta;

-          evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.

262.    Continutul planului de misiune:

-          prezentarea intreprinderii;

-          informatii contabile;

-          definirea misiunii;

-          sisteme si domenii semnificative;

-          orientarea programului de lucru;

-          echipa si bugetul;

-          planificarea.

Rolul planului de misiune: planul de audit este un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate.

263.    Profesionistul contabil obtine in etapa de orientare si planificare a auditului informatii cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit.

Faze:

-          delimitarea caracteristicilor proprii ale intreprinderii;

-          identificarea: domeniilor si sistemelor semnificative; riscrurilor auditului si importantei lor relative.

264.    Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Poate, de asemenea, sa detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita.

265.    Fazele si etapele executarii unei misiuni de audit de baza sunt:

1. Faza initiala;

-          acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;

-          orientarea si planificarea auditului.

2. Faza executarii lucrarilor;

-          – aprecierea controlului intern;

-          controlul conturilor;

-          examenul situatiilor financiare.

3. Faza finala.

-          evenimente posterioare inchiderii exercitiului;

-          utilizarea lucrarilor altor profesionisti;

-          alte lucrari;

-          raportul de audit;

-          documentarea lucrarilor de audit.

266.    Acceptarea mandatului. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si se refera la:

-          cunoasterea globala a intreprinderii;

-          examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;

-          examenul competentei;

-          contactul cu fostul auditor sau cenzor;

-          decizia de acceptare a mandatului;

-          fisa de acceptare a mandatului.

Contractarea lucrarilor de audit. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii. ISA 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o „Scrisoare de misiune de audit” sau in orice alt tip de contract adecvat.

267.    Scrisoarea de misiune reprezinta formalizarea termenilor si conditiilor de realizarea a misiunii de audit conveniti intre auditor si client.

Continut:

-          obiectivul auditului situatiilor financiare;

-          responsabilitatea conducerii intreprinderii;

-          intinderea lucrarilor de audit;

-          forma oricariu raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit;

-          riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative;

-          necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document.

268.    Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:

-          partile contractante;

-          obiectul contractului;

-          durata prestarii serviciilor;

-          descrierea auditului financiar si rapoarte;

-          utilizarea raportului de audit financiar;

-          tariful prestatorului si plata acestuia;

-          obligatiile partilor;

-          limitarea raspunderii prestatorului;

-          raspunderea beneficiarului;

-          limitari ale auditului financiar;

-          drepturi de proprietate intelectuala;

-          confidentialitatea;

-          prelungirea contractului;

-          modificarea contractului;

-          incetarea contractului;

-          forta majora;

-          comunicarea pe suport electronic;

-          legea contractului; arbitrajul;

-          dispozitii finale.

269.    Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG nr. 65/1994 si are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico – financiare si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului de profit si pierderi.

270.    In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit.

271.    Normele (standardele) contabile reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale.

Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.

Intrebarea nr. 272

R: Norma contabila reprezinta o regula sau mai  multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil).

Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile.

Intrebarea nr. 273

informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare.

R:  Pragul de semnificatie: “ depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate. Pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa reprezinte o carecteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila”.

Auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronate semnificative.

Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand:

§  se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si

§  se evalueaza efectele informatiilor eronate.

Intrebarea nr. 274

Eroarea estimata prin extrapolare directa

Intrebarea nr. 275

Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile.

Intrebarea nr. 276

Def: Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand exista erori semnificative in sit. fin.

Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare.

Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea preliminara a riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul de nedetectare adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a determina natura, durata si intinderea procedurilor de fond in cazul unor astfel de asertiuni.

Intrebarea nr. 277

Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata, fie daca este  cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de control intern.

Intrebarea nr. 278

Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori ce pot fi semnificative, fie ca sunt luate in considerare in mod individual, fie cumulate cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunand ca nu a existat un sistem de control intern.

Intrebarea nr. 279

Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditori sa nu detecteze o eroare existenta intr-un sold sau categorie de tranzactii, eroare ce poate fi semnificativa.

Intrebarea nr. 280

Un factor important care permite auditorilor sa aprecieze amploarea riscurilor il constituie “importanta relativa” care se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau inexactitati care figureaza in informatia financiara ( inclusive o omisiune), care, tinand seama de circustantele spetei, ar avea drept consecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane  care se sprijina pe aceasta informatie.

Intrebarea nr. 281

Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii, in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un criteriu de calitate.

Intrebarea nr. 282

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.

Intrebarea nr. 283

Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia, daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toare aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula “ofera o imagine fidela” sau “ prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative”, aceste expresii fiind echivalente.

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.

Intrebarea nr. 284

Auditul contractual reprezinta relatia contractuala privind executarea lucrarilor specifice de audit cu privire la atestarea informatiei contabile cuprinsa in situatiile financiare.

Aceasta activitate are ca obiective:

§  certificarea unor elemente din bilant;

§  certificarea unor situatii financiare destinate tertilor;

§  evaluarea privind achizitiile sau restructurarile de intreprinderi;

§  proiecte financiare, planuri, nugete, date sau informatii care necesita confirmarea credibilitatii acestora;

§  auditul bilantului contabil.

Auditul contractual este realizat de experti contabili si contabili autorizati cu studii economice superioare.

Intrebarea nr. 285

Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000 +410.000.000 +83.000.000 + 3.500.000 +14.744.000 +29.900.000 + 23.920.000 = 655.064.000 lei

21X   =      %                     655.064.000

404                   500.000.000

446                   155.064.000

Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate atunci cand au loc.

Intrebarea nr. 286

Conform metodei FIFO ( primul intrat – primul iesit) bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite se evalueaza la cost de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica.

Valoare stoc la 31 decembrie = 100 unitati x 10.000 lei/unit + 500 unitati x 12.000 lei/unit.

= 1.000.000 + 6.000.000 = 7.000.000 lei

Intrebarea nr. 287

Pe hartie

Intrebarea nr. 288

Diferente intre auditul extern si auditul intern:

Auditul intern Auditul extern
Statutul auditorului entitate independenta juridic prestator de servicii independent din punct de vedere juridic
Beneficiarii auditului conducerea conducerea, actionarii, bancile, autoritatile de stat, partenerii
Obiectivele auditului aprecierea controlului asupra activitatii intreprinderii si formularea de recomandari pentru imbunatatirea acestuia certificarea regularitatii, sinceritatii si a imaginii fidele a conturilor, rezultatelor si situatiilor financiare
Domeniul de aplicare toate functiile intreprinderii, in toate dimensiunile si aspectele lor functiile intreprinderii care participa la determinarea rezultatului
Prevenirea fraudei orice tip de frauda care implica intreprinderea, sub aspect patrimonial sau al oricarui alt aspect orice frauda care are sau se presupune ca ar putea avea influenta asupra rezultatelor
Independenta auditorilor independenta profesionala, juridica si statutara independenta profesionala, juridica si statutara
Periodicitatea auditarilor permanent, conform unui plan anual intermitent, in momente propice certificarii conturilor

Intrebarea nr. 289

Principalele lucrari de efectuat cand se examineaza conturile de imobilizari corporale:

  1. Obtinerea de informatii cu privire la costurile imobilizarilor, cu amortizarea cumulata si cu valorile nete ramase.
  2. Obtinerea informatiilor cu privire la intrarile de imobilizari corporale in cursul exercitiului auditat. Verificarea fizica a imobilizarilor corporale. Se verifica imobilizarile semnificative care au fost achizitionate in numele societatii si daca valorile lor de intrare au fost in mod corect inregistrate in contabiliate.
  3. Verificarea documentelor de proprietate.
  4. Verificarea iesirilor de imobilizari (in vederea stabilirii corecte a datoriei constituita de TVA a societatii si orice alte solduri cu bugetul de stat). Calcularea corecta a profitului sau piederii la instrainarea imobilizarilor poate avea un efect semnificativ asupra profitului sau pierderii raportate pe intreaga activitate.
  5. Verificarea valorii amortizarilor si a deprecierilor activelor.
  6. Verificarea informatiilor privind reevaluarile imobilizarilor. Reevaluarea este permisa in conformitate cu regulile contabile alternative conform legislatiei in vigoare.
  7. Obtinerea unui tabel al angajamentelor de capital. O revizuire dupa data bilantului poate evidentia efectele angajamentelor semnificative contractate inainte de sfarsitul anului.
  8. Daca au fost primite subventii guvernamentale pentru imobilizari corporale, tratmentul contabil si al subventiilor guvernamentale trebuie sa fie in conformitate cu IAS 20 “ Contabilizarea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala”.
  9. Veficarea capitalizarii propriei activitati. Daca o societate produce imobilizari corporale pentru propria utilizare, aceste active trebuie incluse in situatiile financiare, la cost.

290. Prezentati 10 lucrrai de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare

  1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat.
  2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata.
  3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de verificare.
  1. Obtineti o lista a plasamentelor  si asigurati-va ca sunt corect clasificate in filiale, firme

asociate, asocieri in participatie, alte active fixe sau curente.

  1. Verificati costul activelor noi si al celor cedate cu documentele justificative aferente  si

asigurati-va ca variatiile importante au fost autorizate.

6. Verificarea intrarilor de investitii financiare.
7. Verificarea iesirilor de investitii financiare.
8. Verificarea intrarilor si iesirilor de creante imobilizate.
9. Confirmati soldurile conturilor de credite intragrup si asigurati-va ca sunt corect prezentate.
10. Asigurati-va ca veniturile din plasamente sunt inregistrate in contabilitate pe o baza adecvata si consecventa.Verificati cheltuielile provenite din investitii.
11.Asigurati-va ca profitul/pierderea din cedari este calculat(a) corect. De asemenea procedati la verificarea tratamentului fiscal fata de pierderea neta.
12.Obtineti confirmari de la tertii ce detin certificate de proprietate, amanunte privind conditiile contractuale ale asocierii in participatie.
13.Verificati fizic un esantion din certificatele detinute de entitatea auditata.

291.Prezentati 10 lucrrai de efectuat cand examinati conturile de stocuri

1.Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen  lung aferente exercitiului curent si anterior.
2. Revizuiti fisele  de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si orizontala, precum si elementele neobisnuite.
3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele  contabile relevante.
4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie  a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior.
5.  Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.
6. Selectati un esantion de stocuri din fisele de inventar preliminare si verificati existenta stocurilor respective, apoi  procedati invers.
7. Identificati stocurile tertilor detinute de societate.
8. Obtineti detalii privind bunurile in tranzit sau cele aflate in alte locatii.
9.Revizuiti fisele de inventar ale tuturor stocurilor finale.
10.Comparati constatarile testelor de numarare a stocurilor realizate in cursul participarii la inventariere cu fisele de inventar finale.
11.Pentru un esantion  de stocuri  verificati cantitatile din fisele de inventar finale cu cele din din fisele preliminare si obtineti explicatii pentru modificari.

300. Definiti auditul intern si controlul intern si relatia dintre acestea.

Auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului activităţilor entităţii în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului, controlului şi proceselor de conducere a acestuia.

301. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?

a) verificarea conformităţii activităţilor din entitatea auditată cu politicile, programele şi managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;

b) evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea unităţii în scopul creşterii eficienţei activităţii entităţii;

c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaţiilor financiare şi nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitate:

d) protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel.

302. Care sunt cele 4 categorii de audit intern in functie de natura?

Auditul de conformitate (de regularitate)

Se refera la demersul simplu si traditional al auditorului de a verifica buna aplicare a regulilor, procedurilor, atributiilor, organigramelor. Auditorul va lucra pe baza unui sistem de referinta (“ceea ce ar trebui sa fie”) si semnaleaza autoritatii responsabile dezechilibrele, operatiile care nu s-au efectuat, interpretarile eronate ale dispozitiilor. In urma unei analize a cauzelor si consecintelor, auditorul elaboreaza recomandari pentru aplicarea pe viitor a regulilor.

Auditul de eficacitate (de performanta)

Sistemul de referinta la care se raporteaza activitatea auditata este rezultat al aprecierii auditorului intern, care se bazeaza pe rationamente privind cea mai eficienta, mai productiva, mai sigura solutie posibila.

Auditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul, cunosterea intreprinderii, priceperea sa in functia auditata sunt mai importante, schitandu-se astfel modul de impartire a sarcinilor in cadrul compartimentului: auditorilor mai noi le revin ca sarcina auditurile de conformitate, iar celor mai experimentati cele de performanta.

Auditul de sistem

Auditul de sistem este un audit de management si de strategie.

Auditul intern trebuie sa solicite responsabililor sectoarelor auditate o expunere a politicilor care guverneaza activitatea respectiva, pentru a se asigura ca exista o astfel de politica si pentru a determina in ce masura aceasta, atunci cand exista, corespunde obiectivelor de ansamblu ale intreprinderii.

Auditul de strategie este conceput ca o confruntare a tuturor politicilor si strategiilor intreprinderii cu mediul in care aceasta se afla, pentru a verifica coerenta global


[1] Se referă la “Codul de etică pentru contabilii profesioanişti” emis de Federaţia Internaţioanlă a Contabililor şi la cerinţa ca auditorii să le urmărească în Standardul 200 “Obiective şi principii generale care guvernează un angajament de audit al situaţiilor financiare”.

2 Paragraful 5(e) reflectă textul revizuit şi intră în vigoare pentru angajamentele de audit al situaţiilor financiare aferente perioadelor ce se încheie la sau după data de 30 septembrie 2002. Paragraful iniţial 5(e) este indicat mai jos:

(e)  Paragraful referitor la opinie care conţine exprimarea unei opinii asupra situaţiilor financiare

3 În unele circumstanţe mai poate fi necesar să se facă trimitere la o anumită jurisdicţie din ţara de origine, pentru a identifica în mod clar cadrul de raportare financiară utilizat.

[2] Nivelul corespunzător al conducerii responsabile pentru situaţiile financiare variază în concordanţă cu prevederile sistemului legal din fiecare ţară.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>