www.tuca.ro

Despre emiterea si forma cecului

Art. 1. – Cecul cuprinde:
1. Denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu.
2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani.
3. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras).
4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.
5. Aratarea datei si a locului emiterii.
6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul).
7. Numele tragatorului, respectiv numele si prenumele, in clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entitatii ce se obliga. In cazul in care numele tragatorului depaseste spatiul alocat pe titlu, se vor inscrie pe cec primele caractere din numele si prenumele, respectiv din denumirea tragatorului, in limita spatiului special alocat, fara ca prin aceasta sa se atraga nulitatea cecului.
8. Codul tragatorului, respectiv un numar unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de inregistrare ale tragatorului.
Art. 2. – Titlul caruia ii lipseste una din conditiunile aratate in articolul precedent nu va fi socotit cec, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza:
In lipsa unei aratari speciale, locul aratat linga numele trasului este socotit loc de plata. Daca mai multe locuri sint aratate linga numele trasului, cecul este platibil la primul loc aratat.
In lipsa acestora, sau a oricaror alte aratari, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment.
Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteste semnat la locul aratat linga numele tragatorului.
Art. 3. – Cecul nu poate fi tras decit asupra societatii bancare. Cu toate acestea, cecul tras si platibil in strainatate este valabil ca cec, chiar daca trasul nu este o societate bancara. Cecul nu poate fi emis decit daca tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra caruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei conventii exprese sau tacite. Titlul emis fara observarea acestor conditii valoreaza totusi ca cec.
Art. 4. – Cecul nu poate fi acceptat. Mentiunea de acceptare trecuta pe cec se socoteste nescrisa.
Orice mentiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisa pe titlu si semnata de tras, are numai efectul confirmarii existentei disponibilului si impiedica pe tragator de a-l putea retrage inainte de a fi trecut termenul de prezentare.
Art. 5. – Cecul poate fi stipulat platibil:
Unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa “la ordin”.
Unei anumite persoane cu clauza “nu la ordin”, sau o expresiune echivalenta,
“La purtator”.
Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu mentiunea “sau la purtator”, ori o alta expresiune echivalenta este socotit cec la purtator.
Cecul fara aratarea beneficiarului este socotit cec la purtator.
Art. 6. – Cecul poate fi la ordinul tragatorului insusi.
Cecul poate fi tras pentru contul unui tertiu.
Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi, in afara de cazul unui cec tras intre deosebite stabilimente ale aceluiasi tragator. In acest caz cecul nu poate fi la purtator.
Art. 7. – Orice stipulatiune de dobinda inscrisa in cec se socoteste nescrisa.
Art. 8. – Cecul poate fi platibil la domiciliul unui tert fie in localitatea unde trasul are domiciliul sau, fie intr-o alta localitate, cu conditia insa ca tertul sa fie o societate bancara.
Art. 9. – Daca intr-un cec suma de plata este scrisa in litere si in cifre, in caz de deosebire suma de plata este cea scrisa in litere.
Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de deosebire suma de plata este cea mai mica.
Art. 10. – Daca cecul poarta semnaturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnaturi false sau semnaturi ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau in numele carora a fost semnat, obligatiunile celorlalti semnatari ramin totusi valabile.
Art. 11. – Orice semnatura a unui cec trebuie sa cuprinda:
a) in clar, numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entitatii care se obliga;
b) semnatura olografa a persoanei fizice, respectiv a reprezentantilor legali sau a imputernicitilor persoanelor juridice care se obliga ori a reprezentantilor sau a imputernicitilor altor categorii de entitati care utilizeaza astfel de instrumente.
Prin exceptie de la prevederile alin. 1, prin semnatura tragatorului se intelege semnatura olografa a persoanei fizice avand calitatea de tragator sau, dupa caz, a reprezentantului legal sau a imputernicitului tragatorului, persoana fizica, persoana juridica ori entitate care utilizeaza astfel de instrumente.
Art. 12. – Cine pune semnatura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are imputernicirea de a lucra, e tinut personal, in temeiul cecului si, daca a platit are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa.
Orice persoana se poate obliga prin cec, prin mandatar, chiar daca mandatul este conceput in termeni generali, in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.
Art. 13. – Tragatorul raspunde de plata. Orice clauza prin care tragatorul se descarca de aceasta raspundere se socoteste nescrisa.
Art. 14. – Daca un cec necompletat la emitere a fost completat fara a tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor intelegeri nu poate fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobindit cecul cu rea credinta, sau daca posesorul a savirsit o greseala grava in dobindirea cecului.

Capitolul 2
Despre transmiterea cecului

Art. 15. – Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa “la ordin”, este transmisibil prin gir.
Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu clauza “nu la ordin” sau o expresiune echivalenta, este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul poate fi facut chiar in folosul tragatorului sau a oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cecul.
Art. 16. – Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditiune la care este supus se socoteste nescrisa.
Girul partial este nul.
Este de asemenea nul girul trasului.
Girul “la purtator” este echivalent unui gir in alb.
Girul in folosul trasului are valoarea unei chitante, in afara de cazul cind trasul are mai multe stabilimente si daca girul este facut in folosul unui stabiliment, altul decit acela asupra caruia cecul a fost tras.
Art. 17. – Girul trebuie scris pe cec; el trebuie sa fie semnat de girant.
Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este mentionat sau girantul a pus numai semnatura (gir in alb). In acest din urma caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie sa fie scris pe cec.
Art. 18. – Girul transmite toate drepturile rezultind din cec.
Daca girul este in alb, posesorul poate:
1. Sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele unei alte persoane.
2. Sa gireze cecul din nou in alb sau unei anumite persoane.
3. Sa predea cecul unui tertiu fara sa-l gireze si fara sa completeze girul in alb.
Art. 19. – Girantul, daca nu exista clauza contrarie, raspunde de plata.
El poate interzice un nou gir; in acest caz el nu raspunde catre persoanele carora cecul a fost ulterior girat.
Art. 20. – Detinatorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri chiar daca ultimul gir este in alb. Girurile sterse se socotesc in aceasta privinta nescrise. Daca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobindit cecul prin gir in alb.
Art. 21. – Girul pus pe un cec la purtator face pe girant raspunzator, potrivit dispozitiunilor referitoare la regres; el nu transforma insa titlul intr-un cec la ordin.
Art. 22. – Daca o persoana a pierdut prin orice intimplare posesiunea unui cec, posesorul in miinile caruia a ajuns cecul, fie ca este un cec la purtator, fie ca este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifica dreptul sau, in modul aratat in art. 20, nu este tinut sa predea cecul, afara numai daca l-a dobindit cu rea credinta sau daca a savirsit o greseala grava in dobindirea lui.
Art. 23. – Persoanele impotriva carora s-a pornit actiune, in baza unui cec, nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobindind cecul a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
Art. 24. – Daca girul cuprinde mentiunea “valoare pentru acoperire”, “pentru incasare”, “pentru procura”, sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorite din cec, dar nu-l poate gira decit cu titlu de procura.
Cei obligati nu pot opune in acest caz posesorului decit exceptiunile ce ar fi putut opune girantului.
Mandatul cuprins intr-un gir “pentru procura”, nu inceteaza prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia.
Art. 25. – Girul facut posterior protestului sau unei alte constatari echivalente, sau dupa expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fara data este socotit, pina la dovada contrarie, ca fiind facut inaintea protestului sau constatarii echivalente, sau inaintea expirarii termenului la care se refera alineatul precedent.

Capitolul 3
Despre aval

Art. 26. – Plata unui cec poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garantie poate fi data de un tertiu, altul decit trasul sau chiar de un semnatar al cecului.
Art. 27. – Avalul se da pe cec. El se exprima prin cuvintele: «pentru aval» sau orice forma echivalenta; el este semnat de avalist.
Abrogat.
Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari el se socoteste dat pentru tragator.
Art. 28. – Avalistul este tinut in acelasi mod ca si persoana pentru care a dat avalul.
Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula pentru orice alt motiv decit un viciu de forma.
Cind avalistul plateste cecul, el dobindeste drepturile rezultind din cec impotriva persoanei pentru care a garantat si impotriva acelora care sint tinuti catre acesta din urma, in temeiul cecului.

Capitolul 4
Despre prezentarea la plata si despre plata

Art. 29. – Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa.
Abrogat.
Art. 30. – Cecul emis si platibil in Romania trebuie, sub sanctiunea pierderii dreptului de regres impotriva girantilor si garantilor, sa fie prezentat la plata in termen de 15 zile.
Cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat in termen de 30 de zile, iar daca este emis in afara de Europa in termen de 70 zile.
Termenele aici aratate se socotesc din ziua aratata in cec ca data a emiterii. Daca cecul este platibil in strainatate, termenul de prezentare va fi cel aratat de legea locului platii.
Daca aceasta lege nu dispune se vor aplica regulile inscrise in alineatele precedente.
Art. 31. – Cind un cec este tras intre doua locuri avind calendare deosebite, ziua emiterii este inlocuita cu aceea corespunzatoare a calendarului locului de plata.
Art. 32. – Prezentarea unui cec la o casa de compensatii echivaleaza cu o prezentare la plata.
Art. 321. – Prezentarea unui cec la plata se poate face in original sau prin trunchiere.
In sensul prezentei legi, prin trunchiere se intelege procedeul informatic care consta in urmatoarele operatiuni succesive:
a) transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cecul original;
b) reproducerea imaginii cecului original in format electronic;
si
c) transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile prevazute la lit. a) si b) catre institutia de credit platitoare.
Prezentarea la plata a unui cec prin trunchiere produce aceleasi efecte juridice ca si prezentarea la plata a cecului original, cu conditia ca acesta din urma sa fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.
Institutiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu conditia ca intre ele sa existe o conventie prealabila in contextul unui aranjament de plata sau o conventie constand in aderarea lor la un sistem de plati.
Informatiile relevante pentru trunchiere, cuprinse in cecul original, sunt stabilite potrivit conventiilor prevazute la alin. 4.
Imaginea cecului original reprezinta copia electronica a cecului original. Imaginea cecului original trebuie sa respecte standardele stabilite potrivit conventiilor prevazute la alin. 4.
Momentul receptionarii de catre institutia de credit platitoare, respectiv de catre un sistem de plati a informatiilor relevante pentru trunchiere si a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentarii la plata.
Transmiterea catre institutia de credit platitoare a informatiilor relevante si a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizata astfel incat sa se asigure autenticitatea si integritatea acestora, prin utilizarea oricaror procedee tehnice admise de lege.
Art. 322. – Cand prezinta la plata un cec prin trunchiere, institutia de credit este obligata:
a) sa verifice daca cecul original respecta in forma si continut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu exceptia autenticitatii semnaturilor tragatorului si girantilor;
b) sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cecul original, precum si conformitatea imaginii cecului cu cecul original.
Institutia de credit raspunde de orice pierdere suferita prin nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. 1.
Art. 323. – Refuzul total sau partial la plata al unui cec prezentat la plata prin trunchiere se face in forma electronica, de catre institutia de credit platitoare.
In baza refuzului prevazut la alin. 1, institutia de credit care detine cecul original va inscrie pe acesta:
a) data prezentarii acestuia la plata, spre a se constata daca prezentarea s-a efectuat in cadrul termenului prevazut la art. 30;
b) declaratia de refuz, datata si semnata de catre reprezentanti legali sau imputerniciti ai acestora.
Mentiunile inscrise pe cecul original, potrivit alin. 2, cu respectarea dispozitiilor art. 44, constituie dovada refuzului de plata.
Art. 33. – Ordinul de a nu plati suma din cec nu are efect decit dupa expirarea termenului de prezentare.
In lipsa unui atare ordin, trasul poate plati si dupa expirarea termenului.
Art. 34. – Efectele cecului nu sint atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia, intervenite dupa emiterea cecului.
Art. 35. – Trasul poate cere, platind cecul, ca el sa-i fie predat cu mentiunea “achitat” de catre posesor.
Posesorul nu poate refuza o plata partiala.
In caz de plata partiala, trasul poate cere sa se faca pe cec mentiune de aceasta plata si sa i se dea o chitanta.
Art. 36. – Trasul care plateste un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
Art. 37. – Cind un cec este platibil intr-o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita, in termenul de prezentare a cecului in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua platii. Daca plata nu a fost facuta la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa-i fie platita in moneda tarii, fie dupa cursul in ziua prezentarii, fie dupa cursul din ziua platii.
Valoarea monedei este determinata dupa uzurile locului de plata. Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat in cec.
Regulile aici aratate nu se aplica in cazul cind tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta intr-o moneda anume aratata (clauza de plata efectiva in moneda straina).
Daca suma este aratata intr-o moneda avind aceeasi denumire, dar o valoare diferita in tara de emisiune si in acea a platii, se presupune ca indicarea se refera la moneda locului de plata.

Capitolul 5
Despre cecul barat, cecul platibil in cont,
cecul netransmisibil si cecul de calatorie

Art. 38. – Tragatorul sau posesorul unui cec poate sa-l bareze, cu efectele aratate in articolul urmator.
Bararea se face prin doua linii paralele puse pe fata cecului.
Ea poate fi generala sau speciala.
Bararea este generala, daca intre cele doua linii nu se indica nimic ori se face mentiunea societate bancara sau alt termen echivalent; ea este speciala, daca denumirea unei societati bancare se inscrie intre cele doua linii.
Bararea generala poate fi transformata in barare speciala, insa bararea speciala nu poate fi transformata in barare generala.
Taierea (stergerea) liniilor sau denumirii societatii bancare inscrise se socoteste ca si cum nu ar fi fost facuta.
Art. 39. – Cecul cu barare generala nu poate fi platit de tras decit unei societati bancare sau unui client al trasului. Cecul cu barare speciala nu poate fi platit de tras decit societatii bancare inscrise in cec sau, daca aceasta este trasul, unui client al acestei societati bancare. Totusi, societatea bancara indicata poate recurge pentru incasare la o alta societate bancara.
O societate bancara nu poate dobindi un cec barat decit de la unul din clientii sai sau de la o alta societate bancara. Ea nu poate sa-l incaseze pentru alte persoane decit acestea. Cecul purtind mai multe barari speciale nu poate fi platit de tras decit in cazul a doua barari, din care una pentru incasare prin intermediul unei case de compensatii.
Trasul sau societatea bancara care nu respecta dispozitiile de mai sus raspunde de paguba cauzata pina la concurenta valorii cecului.
Art. 40. – Tragatorul ca si posesorul unui cec poate interzice plata in numerar, inserind transversal pe fata cecului cuvintele “platibil in cont”. “numai pentru virament”, sau alta expresiune echivalenta.
In acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decit la o operatiune de scripte (credit in cont, virament sau compensatiune). Operatiunea de scripte echivaleaza cu plata.
Stergerea cuvintelor “platibil in cont”, “numai pentru virament”, se socoteste ca si cind nu ar fi fost facuta.
Trasul care nu respecta dispozitiunile de mai sus raspunde de paguba cauzata pina la concurenta valorii cecului.
Art. 41. – Cecul emis cu clauza netransmisibil nu poate fi platit decit primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat in contul sau curent. Primitorul nu poate gira cecul decit unei societati bancare pentru incasare; societatea bancara nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispozitii se considera ca nescrise.
Stergerea clauzei se considera ca neavenita.
Cel care plateste un cec netransmisibil altei persoane decit primitorului sau societatii bancare giratoare pentru incasare raspunde de plata facuta.
Clauza netransmisibil trebuie pusa chiar de societatea bancara, la cererea clientului.
Aceeasi clauza poate fi pusa de un girant, cu aceleasi efecte.
Art. 42. – Tragatorul poate subordona plata cecului existentei pe titlu in momentul prezentarii unei a doua semnaturi la fel cu a primitorului (cecul de calatorie).

Capitolul 6
Despre regresul in caz de neplata

Art. 43. – Posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si celorlalti obligati, daca cecul prezentat in termen util nu este platit si daca refuzul de plata este constatat:
1. fie printr-un act autentic (protest);
2. fie printr-o declaratie a trasului datata si scrisa pe cec, cuprinzind ziua cind a fost prezentat;
3. fie printr-o confirmare oficiala datata a unei case de compensatii, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare in termen util dar nu a fost platit.
Posesorul pastreaza drepturile sale contra tragatorului, cu toate ca cecul nu a fost prezentat in timp util, sau nu s-a facut protestul ori constatarea echivalenta protestului. Daca, dupa trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai exista prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi in total sau numai in limita sumei disparute.
Art. 44. – Protestul sau constatarea echivalenta trebuie facut inaintea expirarii termenului de prezentare.
Daca prezentarea s-a facut in ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta poate fi facuta in prima zi lucratoare ce urmeaza.
Art. 45. – Posesorul trebuie sa incunostiinteze de neplata pe girantul sau si pe tragator, in cele patru zile lucratoare care urmeaza zilei protestului, sau constatarii echivalente ori zilei prezentarii, in caz de stipulatiune “fara cheltuieli”. Fiecare girant trebuie, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit incunostiintarea, sa anunte pe girantul sau de incunostiintarea primita, aratind numele si adresele acelora care au facut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pina la tragator. Termenele aici aratate curg de la primirea instiintarii precedente.
Cind, potrivit prevederilor alineatului precedent, o incunostiintare este facuta unui semnatar al cecului, aceeasi incunostiintare trebuie sa fie facuta in acelasi termen avalistului.
In caz cind un girant n-a aratat adresa sa sau a aratat-o intr-un mod ilizibil incunostiintarea facuta girantului, care il precede, este indestulatoare.
El trebuie sa dovedeasca, ca a facut incunostiintarea in termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, daca o scrisoare cuprinzind incunostiintarea a fost predata postei in termenul prescris.
Acel care nu face incunostiintarea in termenul mai sus aratat, nu decade din dreptul sau de regres; el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin neglijenta sa, fara insa ca daunele-interese sa poata intrece suma din cec.
Art. 46. – Tragatorul, girantul, avalistul, poate prin stipulatiunea “fara cheltuieli”, “fara protest” sau orice alta expresiune echivalenta, scrisa pe cec si semnata, sa scuteasca pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatari echivalente.
Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor este in sarcina aceluia care o opune posesorului.
Daca stipulatiunea este inscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii; daca ea este inscrisa de catre un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Daca cu toata clauza inscrisa de tragator, posesorul face protestul sau constatarea echivalenta, cheltuielile ramin in sarcina sa. Daca stipulatiunea a fost inscrisa de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatarii echivalente, daca un atare act a fost facut, pot fi cerute de la toti semnatarii.
Art. 47. – Toti cei care s-au obligat prin cec sint tinuti solidar catre posesor.
Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe ordinea in care sau obligat.
Acelasi drept il are oricare semnatar care a platit cecul.
Actiunea pornita impotriva unuia din obligati nu impiedica urmarirea celorlalti, chiar daca sint posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intii.
Art. 48. – Posesorul poate cere pe cale de regres:
1. Suma aratata in cecul neplatit.
2. Dobinda legala, socotita de la prezentare.
3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatarii echivalente, acelea ale incunostiintarii facute cum si celelalte cheltuieli.
Art. 49. – Acel care a platit prin regres cecul poate cere de la girantii sai:
1. Intreaga suma platita.
2. Dobinda legala la aceasta suma, socotita din ziua cind a platit suma.
3. Cheltuieli pe care le-a facut.
Art. 50. – Oricare obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, in schimbul platii, predarea cecului, impreuna cu protestul sau constatarea echivalenta si un cont de intoarcere achitat.
Orice girant care a platit cecul poate sterge girul sau si acelea ale girantilor urmatori.
Art. 51. – Cind prezentarea cecului, facerea protestului, sau a constatarii echivalente in termenele prescrise, este impiedicata de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora), aceste termene sint prelungite.
Posesorul este dator sa aduca, fara intarziere, la cunostinta girantului sau cazul fortuit ori de forta majora si sa faca pe cec mentiunea datata si semnata de el de aceasta incunostintare; pentru rest se aplica dispozitiunile art. 45.
Dupa incetarea cazului fortuit ori de forta majora, posesorul trebuie, fara intirziere, sa prezinte cecul la plata si, daca este nevoie, sa faca protestul sau constatarea echivalenta.
Daca cazul fortuit ori de forta majora tine 15 zile, socotite de la data cind posesorul a incunostiintat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majora, chiar daca incunostiintarea este facuta inainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fara a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalenta.
Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majora faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a insarcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatarii echivalente.
Art. 52. – Intre mai multi obligati care au o situatiune egala in cec nu se poate exercita actiunea cambiala; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupa normele relative la obligatiunile solidare.
Art. 53. – Cecul are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 48 si 49.
Abrogat.
Competenta pentru a investi cecul cu formula executorie este judecatoria.
Incheierea de investire nu este supusa apelului.
Art. 54. – In termen de 5 zile de la primirea somatiei, debitorul poate face opozitie la executare.
Opozitia se va introduce la judecatoria care a investit cecul cu formula executorie. Judecatoria va judeca opozitia potrivit Codului de procedura civila, de urgenta si cu precadere, inaintea oricarei alte pricini.
Abrogat.
Instanta va putea suspenda executarea numai in caz cind oponentul nu recunoaste semnatura, inscriindu-se in fals, sau nu recunoaste procura.
In caz de suspendarea executarii creditorul va putea obtine masuri de asigurare.
Art. 55. – In procesele pornite fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie, la somatia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decit exceptiunile de nulitate a titlului prevazut de art. 2, precum si cele care nu sint oprite de art. 23.
Exceptiunile personale vor trebui sa fie de grabnica solutiune si intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa.
Exceptiunile trebuiesc invocate la primul termen de infatisare.
Prin primul termen de infatisare se intelege primul termen de la prima instanta, cind procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond, chiar daca piritul sau oponentul nu se prezinta.
Art. 56. – Daca din raportul care a dat nastere emisiunii sau transmisiunii cecului, deriva o actiune cauzala, aceasta ramine in fiinta, cu toata emiterea sau transmiterea cecului, afara de cazul cind se dovedeste novatiunea.
Posesorul cecului nu poate exercita actiunea cauzala decit oferind debitorului restituirea cecului, depunindu-l la grefa instantei competente si justificind in acelasi timp indeplinirea formalitatilor necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine.
Art. 57. – Cind posesorul cecului a pierdut actiunea cambiala contra tuturor obligatiilor si nu are contra acestora actiune cauzala, poate actiona pe tragatorul care nu a avut disponibilul la tras, ori s-a imbogatit pe nedrept in dauna sa.
Aceeasi actiune o poate exercita in aceleasi conditiuni, si in contra girantilor.
Art. 58. – Protestul se adreseaza de executorul judecatoresc. Asistenta martorilor nu este necesara la adresarea protestului.
Art. 59. – Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe insusi originalul cecului, ori pe duplicatul acestuia.
Daca protestul este facut prin act separat, mentiunea de adresare a protestului va fi facuta pe titlul depus la protest, afara de cazul cind a trebuit sa se procedeze la adresarea protestului fara posesiunea titlului.
Art. 60. – Protestul trebuie facut la locul de plata in contra trasului sau al celui indicat pentru plata, chiar daca nu sint prezenti.
Daca domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se adreseaza la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de plata indicat in cec.
Incapacitatea trasului sau a tertiului indicat in art. 8 nu dispenseaza de obligatiunea de a adresa protestul contra acestuia, afara de cazul cind trasul este falit, in care caz sentinta declarativa de faliment este suficienta pentru a exercita regresul.
Daca trasul sau tertiul a incetat din viata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, dupa regulile precedente.
Art. 61. – Protestul trebuie sa cuprinda:
1. Anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat.
2. Numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului.
3. Numele persoanei contra careia s-a facut protestul.
4. Aratarea locului in care a fost dresat, cu mentiunea cercetarilor facute.
5. Somatiunea de plata cu raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns.
Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat.
Protestul prin act separat va trebui sa cuprinda si transcrierea exacta a cecului.
Art. 62. – Protestul cerut de art. 43 poate fi inlocuit, daca posesorul consimte, printr-o declaratie de refuz de plata, scrisa si datata pe titlu, semnata de tras.
Aceasta declaratiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie investita cu data certa, in termenul stabilit pentru facerea protestului.
In cazurile prevazute de primul alineat al acestui articol, girul fara data se socoteste facut inainte de declaratie.
Art. 63. – Judecatoriile vor tine un registru de proteste, in care se vor inregistra zilnic si in ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente.
In prima zi a fiecarei saptamini, fiecare judecatorie va trimite Camerei de Comert si Industrie judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti, un tabel cu protestele de neplata a cecurilor facute in cursul saptaminii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a dresat protestul, ale celei care a cerut protestul, numele si prenumele tragatorului, suma de plata si ultima zi de prezentare a cecului protestat.
Originalul protestului facut prin act separat va fi predat posesorului cecului.

Capitolul 7
Despre pluralitatea exemplarelor

Art. 64. – In afara de cecurile la purtator, orice cec emis in Romania si platibil intr-un stat, poate fi tras in mai multe exemplare identice. Cind un cec este emis in mai multe exemplare, aceste exemplare trebuiesc a fi numerotate in insusi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare exemplar se socoteste un cec distinct.
Art. 65. – Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar daca nu s-a stipulat ca o atare plata anuleaza efectul celorlalte exemplare.
Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca si girantii urmatori, sint tinuti in temeiul tuturor exemplarelor purtind semnatura lor si care nu le-a fost inapoiate.

Capitolul 8
Despre alterari

Art. 66. – In cazul alterarii textului unui cec, semnatarii posteriori alterarii sint tinuti in termenii textului alterat; semnatarii anteriori sint tinuti in termenii textului original.
Cind din titlu nu rezulta sau nu se dovedeste ca semnatura a fost pusa inainte sau dupa alterare, se presupune ca a fost pusa inainte.

Capitolul 9
Despre anularea si inlocuirea cecului

Art. 67. – In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea instiinta despre aceasta pe tras si sa solicite anularea titlului printr-o cerere adresata presedintelui judecatoriei de la locul de plata a cecului.
Cererea va trebui sa arate mentiunile esentiale ale cecului.
Presedintele judecatoriei, dupa examinarea cererii si a elementelor produse, ca si a dreptului posesorului, va pronunta in cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificind datele cecului, il va declara nul in miinile oricui s-ar gasi si va autoriza a se face plata cecului dupa 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, daca intre timp detinatorul cecului nu a facut opozitie.
Ordonanta trebuie sa fie notificata atit tragatorului, cit si trasului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, la cererea si pe cheltuiala petitionarului.
Cu toata instiintarea, plata cecului facuta detinatorului mai inainte de notificarea ordonantei libereaza pe tras de obligatia de plata.
Art. 68. – In termen de 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial detinatorul cecului va putea face opozitie in contra acestei ordonante, opozitie ce se va comunica petitionarului, trasului si tragatorului, odata cu citarea lor inaintea tribunalului locului de plata.
Art. 69. – Pina la implinirea termenului prevazut de art. 67, petitionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale si poate sa ceara plata cecului, dind cautiune sau in lipsa de cautiune, consemnarea sumei.
Art. 70. – Dupa trecerea termenului prevazut de art. 69, fara a se fi facut opozitie, sau dupa respingerea opozitiei, printr-o hotarire ramasa definitiva, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect.
Oricine a obtinut inlocuirea cecului va putea sa ceara plata cecului, prezentind ordonanta de anulare si certificatul grefei respective de neintroducerea opozitiei la termen, sau prezentind hotarirea definitiva de respingerea opozitiei.
Art. 71. – In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, avind clauza “netransmisibil”, nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere insa trasului si tragatorului inlocuirea cecului printr-un duplicat.
Art. 72. – Ordonanta sau hotarirea ramasa definitiva stinge orice drept decurgind din cecul anulat, fara a prejudeca eventualele actiuni ale posesorului fata de cel care a obtinut anularea.

Capitolul 10
Despre prescriptie

Art. 73. – Actiunile de regres ale posesorului impotriva girantilor, tragatorului sau celorlalti obligati, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare.
Actiunile de regres ale diferitilor obligati la plata cecului, unii impotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua in care obligatul a platit cecul sau din ziua in care actiunea in regres a fost pornita impotriva sa.
Art. 74. – Intreruperea prescriptiei nu are efect decit impotriva aceluia fata de care actul de intrerupere a fost facut.

Capitolul 11
Dispozitii generale

Art. 75. – Prin expresiile societate bancara, societate de credit si institutie de credit intrebuintate in prezenta lege se intelege persoanele juridice prevazute de legislatia privind activitatea bancara si de credit.
Art. 76. – Prezentarea si protestul unui cec nu pot fi facute decit intr-o zi lucratoare.
Cind cea din urma zi a termenului prescris de lege, pentru indeplinirea actelor privitoare la cec si in special pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sarbatoare legala, acest termen este prorogat pina la prima zi lucratoare ce urmeaza. Zilele de sarbatoare legale intermediare sint cuprinse in calculul termenului.
Art. 77. – In termenele prevazute prin lege nu se socoteste ziua de la care ele incep sa curga.
Art. 78. – Nu sint admise termene de gratie nici legale, nici judecatoresti.

TITLUL II
Despre cecul circular

Art. 79. – Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o societate de credit, anume autorizate pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor in momentul emisiuni, platibil la vedere in oricare din locurile aratate de emitent.
Societatea bancara sau alta societate de credit, autorizata sa emita cecuri circulare, trebuie sa depuna la Banca Nationala a Romaniei, cel mai tarziu a doua zi de la emitere, o cautiune in titluri de stat, garantate de stat, sau lombardabile la Banca Nationala, socotite la cursul zilei de 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cautiune asupra careia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.
Cautiunea nu se va putea restitui de Banca Nationala a Romaniei decat contra prezentarii cecului respectiv, cu mentiunea ACHITAT.
Art. 80. – Cecul circular va cuprinde:
1. Denumirea de “cec circular” in cuprinsul titlului.
2. Promisiunea neconditionata de a plati la vedere o anumita suma de bani.
3. Numele si prenumele primitorului.
4. Aratarea datei si locului in care cecul circular a fost emis.
5. semnatura societatii bancare sau a societatii de credit.
Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiile mai sus aratate nu are valoare de cec circular.
Art. 81. – Posesorul decade din dreptul de regres, daca nu prezinta titlul la plata in termen de 30 de zile de la emisiune.
Actiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii.
Girul in favoarea emitentului stinge cecul.
Art. 82. – Societatea bancara sau alta societate de credit poate incredinta emiterea de cecuri circulare unei societati bancare corespondente, cu conditia insa ca cecul emis sa poarte viza societatii bancare sau a societatii de credit autorizate, iar corespondentul sa semneze ca reprezentant al acestei societati bancare sau societati de credit autorizate.
Art. 83. – Sint aplicabile cecului circular, in masura in care nu se deroga prin prezenta lege si nu sint necompatibile cu aceasta, toate dispozitiile din legea cambiala referitoare la gir, plata, protest, regres, prescriptie cum si cele relative la titlurile cu semnaturi false sau ale unor persoane incapabile.
De asemenea se vor aplica cecului circular dispozitiile necontrarii referitoare la cecul barat, numai in cont, netransmisibil si de calatorie.
In procedura de anulare si inlocuire a cecului circular se vor aplica dispozitiile art. 67, cu urmatoarele modificari:
Cererea va fi adresata presedintelui judecatoriei in a carei raza teritoriala emitentul are un stabiliment.
Notificarea ordonantei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate emitentului care, pe cheltuiala petitionarului va instiinta de indata despre aceasta toate stabilimentele locurilor de plata unde cecul este platibil. Opozitia se va face la instanta care a dat ordonanta, comunicindu-se petitionarului si reprezentantului emitentului copie de pe opozitie odata cu citatia.
Emitentul care a platit cecul circular, cu toata instiintarea despre pierderea sau sustragerea cecului, nu raspunde de plata facuta inainte de notificarea ordonantei de anulare. De asemenea, emitentul care a platit un cec circular chiar dupa primirea notificarii, nu este responsabil daca plata a fost facuta de un stabiliment caruia, dintr-un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut ajunge la cunostinta notificarea ordonantei de anulare.
In caz de pierdere, sustragere sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare, insa primitorul are dreptul de a obtine, dupa 20 de zile de la instiintare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a facut instiintarea.

TITLUL III
Dispozitii finale, penale si tranzitorii

Art. 84. – Se va pedepsi cu amenda de la 5.000-100.000 lei si inchisoare de la 6 luni pina la 1 an, afara de cazul cind faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se aplica aceasta pedeapsa:
1. Oricine emite un cec fara a fi avut autorizarea trasului.
2. Oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, in total sau in parte de disponibilul avut.
3. Oricine emite un cec cu data falsa sau caruia ii lipseste unul din elementele esentiale aratate de alineatele 1, 2, 3 si 5 al art. 1 si art. 11.
4. Oricine emite un cec contrar dispozitiei ultimului alineat al art. 6.
Daca in cazurile prevazute de alineatele 2 si 3 de mai sus, emitentul procura trasului disponibilul necesar mai inainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumatate. Cind emiterea cecului se datoreaza unui fapt scuzabil, emitentul va fi aparat de pedeapsa.
Art. 85. – Bancile sau institutiile de credit neautorizate, sau carora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuri circulare, se vor pedepsi cu amenda de la 100.000-1.000.000 lei, afara de cazul cind legea prevede sanctiuni mai mari, in care caz se vor aplica acele sanctiuni.
Art. 86. – Abrogat.
Art. 87. – Abrogat.
Art. 88. – Abrogat.
Art. 89. – Legea de fata intra in vigoare la 1 iunie 1934.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>