www.tuca.ro

Curtea de Apel Alba Iulia, 2008 Drepturi banesti (Recurs) Hotarârea 57/2008 din 28.01.2008 dată de Curtea de Apel Alba Iulia

Pe rol se află soluţionarea recursului declarat de reclamantul  D. O. A împotriva sentinţei civile nr. 981/19.09.2007 pronunţată de  T r i b u n a l u l     A l b a în dosarul nr(…).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă pentru reclamantul recurent cu procură judiciară numita D. (…) , lipsind părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care reprezentanta  reclamantului recurent depune la dosar copie după procură, prezentând spre vedere şi originalul .

Din partea pârâtei intimate s-a depus întâmpinare .

              Reprezentanta recurentului arată că nu are studii juridice şi învederează instanţei că nu mai are alte cereri de formulat.

Instanţa, faţă de actele şi lucrările dosarului , constată cauza în stare de soluţionare şi o lasă în pronunţare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de faţă ;

În deliberare se constată că acţiunea înregistrată pe rolul  T r i b u n a l u l u i   A l b a sub dosar nr(…), reclamantul D. O. A a chemat în judecată pe pârâta S.C.” Automobile D. Electrice” S.R.L. C N solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa:

- să fie obligată pârâta la plata sumei de 4953 lei, reprezentând drepturi salariale, în favoarea reclamantului;

-  să fie obligată pârâta la plata indemnizaţiei de şomaj;

- să fie obligată pârâta să corecteze menţiunile din carnetul de muncă, de la 8 zile învoiri la o zi;

- să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii sale a arătat că a fost angajat al unităţii pârâte, punct de lucru Câmpeni  din data de 4.01.2007  şi până la data de 17.05.2007, când şi-a înaintat demisia.

A mai susţinut că în luna februarie 2007, angajatorul nu i-a plătit un număr de 40 de ore lucrate pe timp de noapte, pentru care este îndreptăţit a primi suma de 58 lei şi nu i s-au acordat 3 tichete de masă, în sumă de 22 lei, pe considerentul că a absentat de la locul de muncă deşi din statul de plată pe acea perioadă rezultă că reclamantul a prestat activitate în  perioada în care se susţine că nu a fost la serviciu.

Întrucât acesta a fost primul său loc de muncă, reclamantul apreciază că este îndreptăţit şi la plata indemnizaţiei de şomaj, în cuantum de 480 lei precum şi la rectificarea menţiunilor în carnetul de muncă  de la  8 zile de învoire la o zi.

Prin întâmpinarea depusă pârâta a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată pe considerentul că pentru cele 40 de ore lucrate pe timp de noapte, reclamantul este îndreptăţit la plata sumei nete de 24 lei, iar pentru cele 80 de ore lucrate pe timp de noapte în luna martie 2007, la plata sumei nete de 60 lei. Referitor la cele 3 tichete de masă, în valoare de 22 lei, pârâta  a  recunoscut că nu le-a acordat reclamantului. De asemenea  pârâta a recunoscut că nu a achitat reclamantului contravaloarea celor 8 zile de concediu legal neefectuat , în sumă de 192 lei, nu de 302 lei.  Prin urmare, pârâta a apreciat că datorează reclamantului în total suma de 298 lei.

Cât priveşte rectificarea în carnetul de muncă al reclamantului a numărului zilelor învoite, pârâta a  arătat  că într-adevăr, din eroare, a fost menţionat un număr de 8 zile când,  în realitate,  fost doar o zi.

Cu privire la plata indemnizaţiei de şomaj,  pârâta a susţinut că reclamantul nu este îndreptăţit să o primească deoarece raporturile de muncă dintre părţi au încetat din iniţiativa reclamantului, care şi-a înaintat demisia, că reclamantul s-a încadrat la o societate comercială cu capital privat, din proprie iniţiativă conform cererii înregistrată la S.C.” B.” S.R.L., la data de 4.12.2007.

În drept, a invocat art.115 D..civ.

La termenul de judecată din 11.07.2007, instanţa de fond a ridicat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei , în ceea ce priveşte capătul 2 din acţiune, referitor la plata indemnizaţiei de şomaj (f.79).

Prin sentinţa civilă nr.981/19.09.2007 pronunţată de  T r i b u n a l u l   A l b a în dosar nr(…), s-a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei, în ce priveşte  capătul de cerere vizând plata indemnizaţiei de şomaj şi pe cale de consecinţă, s-a respins acest  petit.

Totodată, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul D. O. A în contradictoriu cu pârâta S.C.” Automobile D. Electrice” S.R. C şi în consecinţă, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 298 lei reprezentând drepturi salariale neachitate şi să efectueze menţiunile în carnetul de muncă.

S-au respins celelalte pretenţii ale reclamantului.

Pentru a hotărî în acest mod prima instanţă a reţinut, după examinarea foilor de calcul a salariilor pe perioada în litigiu şi raportat la întâmpinarea depusă de pârâtă, că reclamantul este îndreptăţit a primi suma de 298 lei, cu titlu diferenţe drepturi salariale.

De asemenea, s-a reţinut ca fiind fondată şi cererea referitoare rectificarea menţiunilor în carnetul de muncă , obligând pârâta să corecteze numărul zilelor de învoiri de la 8,  la una.

Celelalte pretenţii ale reclamantului au fost respinse ca nefondate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând modificarea ei în parte, în sensul respingerii excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei şi al admiterii capătului de cerere referitor la plata indemnizaţiei de şomaj precum şi al daunelor interese şi al  daunelor morale, pentru repararea prejudiciului care a fost cauzat recurentului prin neplata la termen a drepturilor salariale.

În dezvoltarea motivelor de recurs, a învederat că este îndreptăţit a primi indemnizaţia de şomaj deoarece contractul individual de muncă a încetat din culpa angajatorului, respectiv a pârâtei, care nu şi-a respectat obligaţiile pe care le avea faţă de reclamantul recurent. Prin urmare, recurentul a fost nevoit să-şi înainteze demisia, întemeiată pe prevederile art.79 alin.8 din  C o d u l   m u n c i i.

De asemenea a mai susţinut că instanţa de fond nu a avut în vedere încălcarea de către pârâtă a dispoziţiilor art.63 alin.1 din C.C.M. încheiat la nivel de societate, conform cărora toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale societăţii, precum şi a dispoziţiilor art.63 alin.2 din C.C.M., care prevăd posibilitatea obligării angajatorului la plata de daune interese în situaţia în care acesta întârzie nejustificat plata salariului şi a celorlalte drepturi cuvenite reclamantului.

Ultima critică adusă de reclamant soluţiei pronunţate se referă la greşita disjungere a capătului de cerere având ca obiect plata daunelor morale şi trimiterea cererii spre soluţionare  J u d e c ă t o r i e i   C l u j N, aspecte care, în opinia  recurentului au fost de natură să ducă la tergiversarea soluţionării cauzei.

Verificând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate, atât prin prisma criticilor formulate conform art.304/1 Cod proc.civ., cât şi din oficiu, în limitele stabilite de art.306 alin.2 Cod proc.civ., Curtea constată că prezentul recurs este nefondat pentru următoarele considerente:

Prima critică adusă de reclamant este nefondată întrucât, aşa cum corect a reţinut şi prima instanţă, plata indemnizaţiei de şomaj se face de către A.J.O.F.M., conform prevederilor Legii nr.76/2002, şi nu de către angajator, cum susţine reclamantul. Cum, A.J.O.F.M. A nu a fost chemată în judecată, de către reclamant, instanţa de fond nu putea stabili o astfel de obligaţie în sarcina  pârâtei. De asemenea, nu are relevanţă dacă pârâta a depus sau nu cererea de demisie  formulată de reclamant deoarece, pe de-o parte, cererea a fost operată în cartea de muncă a reclamantului, iar pe de altă parte, obligaţia de plată a indemnizaţiei de şomaj nu revine intimatei societăţi.

C de-al doilea aspect critic invocat de către reclamant este, la rândul său, nefondat întrucât  drepturile salariale la care a fost obligată pârâta societate au fost stabilite corect, conform probelor administrate în cauză şi recunoaşterilor pârâtei  din întâmpinare.

În ce priveşte ultima critică, se constată că este neîntemeiată deoarece capătul de cerere vizând plata daunelor morale a fost disjuns şi trimis spre soluţionare  J u d e c ă t o r i e i   A l b a   I u l i a, şi nu  J u d e c ă t o r i e i   C l u j N, cum susţine recurentul.

În raport de cele ce preced se constată că soluţia pronunţată  de prima instanţă este la adăpost de criticile formulate, motiv pentru care în temeiul  art.312 alin.1 Cod proc.civ., Curtea va dispune respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamantul D. O..

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

 D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul  D. O. A împotriva sentinţei civile nr. 981 din19.09.2007 pronunţată de  T r i b u n a l u l     A l b a în dosarul nr(…).

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 28 ianuarie 2008.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>