www.tuca.ro

ANAF, şcoală de afaceri, nu poliţie fiscală

Dincolo de asigurarea unui cadru macroeconomic stabil, autorităţile pot ajuta mediul de afaceri prin reducerea birocraţiei care înăbuşă iniţiativa, dar şi prin renunţarea la controalele excesive, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la seminarul „România, încotro? SOS – IMM-urile! Întreprinderile Mici şi Mijlocii – motor pentru creştere economică“, organizat de Oxygen Servicii şi Mastermind Communications.O frecvenţă mai ridicată a controalelor nu reduce economia subterană, ci, dimpotrivă, o dezvoltă, prin apariţia unor lanţuri ale slăbiciunilor dintre patroni şi reprezentanţii Fiscului. „Cu cât mai multe controale, cu atât mai mare probabilitatea corupţiei“, a mai spus Isărescu.
Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a declarat, la rândul său, că Fiscul ar trebui să îşi asume un rol de educator al firmelor şi nu doar să dea amenzi: „Am să intervin agresiv ca rolul Fiscului să fie cel de educator, ca Fiscul să nu fie doar acel instrument care se duce, dă amenzi, pleacă şi la revedere. Cred că trebuie format un departament la nivelul administraţiei fiscale, care să aibă acest rol, de a îndruma“.
Ameliorarea climatului de afaceri este un aspect foarte important pentru reluarea creşterii economice, a spus Isărescu, incluzând la acest capitol şi schimbarea percepţiei, în prezent negativă, despre afaceri. „Cultural, noi nu avem ideea de business“, a afirmat guvernatorul, adăugând că la noi termenul de „afacerist“ are o conotaţie negativă. În ultimii 20 de ani am avut mulţi care au întărit această confuzie. Prea mulţi tunari s-au dezvoltat sub numele de afacerişti“, a continuat Isărescu. Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a reluat această idee, potrivit căreia, în cultura populară, cine face bani e ceva care nu e în regulă cu el. Din acest punct de vedere, ne apropiem de percepţia publică din Franţa, unde se acceptă mai uşor că face avere un fotbalist decât că face avere un om de afaceri.

Creşterea economică vine din valoarea adăugată

Banca Naţională a României se preocupă, în primul rând, de asigurarea unui cadru macroeconomic stabil, a amintit Isărescu. „Antreprenorii şi, mai ales, cei mici au nevoie de acest lucru“, a zis guvernatorul, adăugând că stabilitatea macroeconomică este precum sănătatea, în sensul că afli cât de importantă este abia atunci când îţi lipseşte. Reducerea inflaţiei, cursul de schimb predictibil şi dobânzile stabile sunt ipotezele de lucru de la care antreprenorii pleacă în alcătuirea planurilor de afaceri. Isărescu a precizat că stabilitatea financiară nu înseamnă numai stabilitatea sistemului financiar, ci suma raporturilor financiare din economie. Atunci când o bancă sugrumă un client, aceasta în accepţiunea BNR nu înseamnă stabilitate financiară, ci, cel mult, stabilitatea băncii.
Pe de altă parte însă, nu trebuie să uităm că firmele trebuie să creeze valoare adăugată. „Creşterea economică înseamnă valoare adăugată“ şi nu ceea ce apare în discursul public sub forma „keynesismului de cea mai proastă factură“. Dacă nu încurajăm spiritul de inovaţie, productivitatea, nu avem cum să trăim mai bine, a conchis Mugur Isărescu.
sursa: gazeta de sud

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>